Poem of the wind

A light shining, between the cracks of my skin.
I wouldn’t mind it at all, if it didn’t blind me within.

A blue coloring, at the bottom of my eye.
I wouldn’t mind it at all, If it didn’t hurt me when I fly.

A shadow sliding, between the edges of my lips.
I wouldn’t mind it at all, if it didn’t cover me like water covers cliffs.

You standing, between the corners of my soul,
I wouldn’t mind it, if love didn’t burn me at all.

A light, the blue,
A shadow, then you,
I’m blind, it hurts
It covers and burns

My skin, my eyes,
My lips , my soul

I’m you.
And I don’t mind it at all…

– Amma

3 este o cifră magică

am trecut dincolo de miezul piertrelor sălbatice, mi-ai strigat numele în deşert şi am pornit spre lumea nouă… cei trei copaci şi-au aşternut frunzele la picioarele mele iar pe ele desculţă mă îndepărtez… apele îmi şoptesc drum bun iar soarele şi vântul mă sărută de noapte bună… fluturii albaştrii îmi cresc din păr şi mă descompun în mii de zboruri de fulgi de zăpadă… vântul mă împrăştie în toate cele 4 zări ca să devin una cu lumea… m-am întors acasă… în sufletul tău…